Despre transplantul renal pe înţelesul tuturor

Ce este transplantul de rinichi

În cazul în care sunteţi diagnosticat cu insuficienţă renală,va fi administrat un tratament care va întârzia procesul de degenerare a rinichilor, dar,în cele din urmă, când rinichii nu vor mai funcţiona în mod eficient, va fi nevoie de dializă sau de un transplant de rinichi.

În timp ce dializa este capabilă să scoată deşeurile din organism, aceasta nu poate înlocui toate funcţiile rinichilor, dar un  transplant poate face acest lucru. Aceste funcţii includ:

-îndepărtarea continuă a produselor reziduale ale organismului

-îndepărtarea continuă a fluidului în exces

-secretarea unui hormon numit eritropoietina, care previne anemia

-conversia vitaminei D din produsele alimentare într-un compus activ, care ajută la menţinerea sănătății oaselor. (aproape toţi pacienţii cu insuficienţă renală dezvolta unele boli osoase)

– contribuie la controlul tensiunii arteriale

Rinichii sunt nişte „întreprinderi” care funcţionează în regim permanent, zi şi noapte, ani la rând, dovedindu-se că transplantul de rinichi oferă o mai bună calitate a vieţii decât tratamentul cu dializă.

living-kidney-donor-procedure-6col

Cum ştiu dacă sunt eligibil pentru un transplant de rinichi?

Vei fi luat în considerare pentru un transplant de rinichi, odată ce se apropie(sau a început) dializa. Evaluarea nu depinde de vârstă sau de etnie, însă dacă eşti suficient de rezistent pentru a rezista operaţiei şi problemelor care pot apărea după această intervenţie chirurgicală, poţi fi eligibil, dar dacă sunt dovezi ale unei boli de inima, de plămâni sau alte afecţiuni, vor fi făcute  investigații speciale pentru a evalua dacă riscurile sunt prea mari pentru un  transplant. Va exista discutii între chirurg, medicul nefrolog, specialişti din alte discipline medicale, dacă este necesar (cum ar fi un cardiolog sau un medic pneumolog), înainte de a lua o decizie. În cazul în care aţi fost considerat apt pentru a primi un rinichi, vei fi informat de beneficiile dar şi de riscurile care pot apărea, Vor fi făcute nişte analize de sânge, iar în final vei fi pus pe o listă de aşteptare. Analizele de început  includ grupa sanguină, teste viremice(hepatita B și C, HIV, Citomegalovirus), glicemie, etc.

Cât timp voi aştepta pentru a primi  un rinichi?

Odată ce eşti eligibil pentru transplant, vei fi pus pe lista de aşteptare. În România sunt trei centre universitare care au şi această disciplină(Bucuresti, Cluj-Napoca şi Iaşi), iar pentru a fi înscris pe fiecare listă, trebuie să mergi la fiecare clinică să faci o nouă înscriere.

Când va fi disponibil un rinichi, din orice sursă va fi el, se va face o căutare în lista de aşteptare la care ai fost înscris, iar în funcţie de compatibilitatea afişată, vei fi chemat sau nu  la transplant.

Timpul de aşteptare pentru un rinichi nu va depinde, atunci când eşti pe lista de transplant, decât de procentajul de compatibilitate cu donatorul.

Unii pacienţi au fost foarte norocosi şi au primit un rinichi în termen de câteva săptămâni de la înscrierea pe lista de aşteptare, în timp ce alţii vor trebui să aştepte un timp mai lung. Trebuie specificat că pentru un rinichi de donator decedat cineva trebuie să moară înainte ca el sau ea să poată fi un primitor eligibil, deci este imposibil ca medicii sa poată prevede când un rinichi va deveni disponibil.

Grupa mea de sânge va afecta aşteptarea pe lista de transplant?

În primul rând, grupa de sânge este principalul criteriu de compatibilitate cu donatorul.

Există patru grupe sanguine: 0, A, B şi AB. Grupa sanguină trebuie să fie compatibilă, dar nu neapărat la fel, după cum urmează:

-Grupa 0  – donator universal

Primitori de la grupa 0

A, B, AB, 0

-Grupa A ( aprox .40% din donatori)

Primitori:

A, AB

-Grupa B ( aprox. 9% din donatori)

Primitori: B, AB

-Grupa AB ( aprox. 4% din donatori)

Primitor universal: AB

Rinichii de la donatori din grupa de sânge 0 ( „donatori universali”) pot fi daţi oricărui pacient din alte grupe, iar pacienţii din grupa de sânge AB pot primi rinichi de la orice donatori din orice altă grupă de sânge( „primitori universali”). S-a demonstrat în multe studii că o bună compatibilitate între donator şi primitor, duce la supravietuire mai mare a  rinichiului transplantat.

Cine mi-ar putea dona un rinichi?

Există trei tipuri de donator:

Donarea dupa moartea cerebrală

Aceasta fiind cea mai comună formă de donator de organe. De obicei, donatorul a fost supus unui eveniment grav, cum ar fi o hemoragie cerebrală în urma  unui traumatism cranian în timpul unui accident rutier, sau al unui alt eveniment.

În cazul în care testele confirmă că leziunile creierului s-au extins şi sunt iremediabile, pacientul poate fi considerat ca potenţial donator de organe. Se va cere acordul familiei, iar dacă aparţinătorii acceptă donarea organelor,donatorul va fi transferat în sala de operaţie, unde organele care vor fi prelevate sunt răcite cu un lichid special, pentru a ajuta la conservarea organelor,pacientul va fi deconectat de la aparatele cu ajutorul cărora respira,  şi organele prelevate.

Donator viu

În această situaţie, cineva îţi va da  unul dintre rinichi. Dupa ce au fost supuşi unor analize riguroase pentru a se asigura că acesta este compatibil, rinichiul este transplantat la primitor. În această situaţie, rinichiul funcţionează foarte bine înainte de prelevare, iar procesul de transplantare este mult mai scurt.

Prin urmare, orice leziune cauzate de procesul de eliminare este redusă la minimum, iar rinichiul începe să lucreze imediat. Studiile au arătat că, pe termen lung acest tip de transplant va avea cel mai bun rezultat.

Ce se întâmplă în operația de transplant?

Operaţia de sine durează aproximativ trei ore,dar dacă apar dificultăţi, ar putea dura chiar mai mult. Factorul cheie nu este durata operaţiunii, ci priceperea cu care se realizează.

Rinichiul este plasat în zona inferioară a abdomenului, în partea stângă sau cea dreaptă,  rinichii tăi rămânând intacţi.

Vena rinichiui prelevat este unită cu vena iliacă (care duce sângele către picior), iar artera este prinsă pe artera iliacă(care alimentează piciorul cu sânge). Odată ce aceste vase de sânge au fost conectate, circulaţia la rinichi este pornită; rinichiul devenind roz la culoare, începând să lucreze. Ureterul este apoi unit cu vezica urinară, pentru a finaliza operaţia. Un tub de drenaj este montat în apropierea rinichiului, pentru a se elimina orice urme de sânge sau alte fluide din timpul operaţiei. Se va mai monta şi o sondă în vezica urinară, pentru a putea monitoriza cantitatea de urină eliminata.

living-kidney-donor-procedure-6col

Ce trebuie să fac după operaţie?

Imediat după transplant, vei incepe să iei medicamente imunosupresoare pentru a ajuta si preveni rejectul noului rinichi. Medicamentele  care vă sunt administrate pentru a preveni respingerea, nu pot fi în întregime eficace,putând să apară o „respingere acută” în primele şase săptămâni după transplant. După aceea, episoadele de reject sunt mult mai puţin frecvente,fiind declanşate de factori externi, dar mai ales când nu luaţi medicaţia imunosupresoare.

Odată ce rinichii funcţionează şi sunt stabilizaţi, vei pleca acasa. Fiind o operaţie destul de complexă, va trebui să revii la un control ulterior, pentru a putea monitoriza îndeaproape evoluţia rinichiului transplantat.

Trebuie să revii la clinica de transplant, de două ori la o lună de zile, sau doar o dată, în funcţie de ceea ce îţi spune medicul care te monitorizează.  Neapărat trebuie ştiut că, nu doar neadministrarea de imunosupresoare poate duce la respingerea de către organism a rinichiului, ci şi supradozarea. Acasă mai trebuie măsurată tensiunea arterială, cantitatea de urină eliminată, greutatea, lipidele(grasimile) din sange, cât şi temperatura corporală, pentru că orice creştere a temperaturii este un indiciu al unei infecţii, care poate afecta funcţionarea normală a rinichiului.

Am încercat prin acest articol să răspund la câteva dintre întrebările care şi le pune orice pacient cu insuficienţă renală. Bineânţeles că ele sunt mult mai multe, dar am incercat să fac un rezumat, şi să nu intru în termeni medicali complecsi, pe care nu îi poate înţelege oricine. Voi reveni cât de curând cu o continuare a acestui articol, cu detalii despre modul de viaţă, alimentaţia şi despre viaţa unui rinichi transplantat.

Acest articol a fost publicat în Transplantul renal și etichetat cu , , , . Salvează legătura permanentă.

2 răspunsuri la Despre transplantul renal pe înţelesul tuturor

  1. stefania spune:

    Citind acest articol,am retrait un moment de acum 14 ani,de la transplantul meu.Ce bine ar fi fost sa functioneze si in ziua de astazi,dar din pacate nu a fost sa fie.!😞😞😞

  2. articolul sigur e util dar mi-as dori sa nu fie prea multi cei care au nevoie de el. E bine ca stii ce te asteapta. Nu-mi ramane decat sa ma rog pentru tine sa se gaseasca repede un donator compatibil si sa treci cu bine si peste acest episod. Doamne ajuta, Nicu. Esti un baiat de aur si un om puternic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Demonstraţi că nu sunteţi un robot *