Primăvară în viața mea!

Nici soare nu-i, nici de plouat nu plouă, o vreme de nu îţi vine decât să aştepţi vara. Ghioceii din grădină caută cu disperare o rază de soare, trandafirii vor şi ei să guste din roua primăverii, pomii din livadă stau cât pe ce să desfacă mugurii şi să îşi etaleze coroanele cu flori înmiresmate, natura se trezeşte încet încet la viaţă. 
Dar primăvară s-a făcut şi pe strada mea. De pe data de 19 martie, a răsărit soarele şi pentru mine. Şi o să vă spun şi de ce.

De mai bine de un an de zile laptopul nu mai vroia să mă mai ajute deloc. Este mai vechi şi nu mai suportă programele recent apărute. Îmi era foarte greu să pot citi un document, să caut prin internet ceva, pe blog trebuia să stau câte o jumătate de zi ca să pot face un articol public. Dar unde mai pui că nici programul care îmi citeşte monitorul(Jaws-ul) nu mai vroia să se deschidă. Era cumplit.
Am început să strâng bani, pentru a cumpăra alt laptop. Puţin câte puţin, dar de multe ori banii mergeau către farmacie. Credit la bancă…..în România persoanele cu dizabilităţi nu au această posibilitate, aşa că şi această posibilitate a rămas la timpul trecut.

   

Dar iată că, este o vorbă din popor, spusă destul de des, că „nimic nu este întâmplător”. Ştefania, iubită şi colegă, a vrut să mă ajute. Dar cum  avem acelaşi „diagnostic”, lipsă de finanţe, a căutat ajutor la Irina,  prietenă de-a noastră, şi preşedinte al noi înfiinţate asociaţii  „Solidaritate şi empatie Speranţa” din Bucureşti. Dar fiind nou pornită la drum, asociaţia nu dispune de fonduri pentru a mă putea ajuta. Aşa că, Irina, o domniţă cu suflet mare, a contactat la rândul său pe dl. Emanuel Ungureanu, preşedintele
Asociaţiei solidaritate şi Empatie „Claudia Safta”.

 
Un domn despre care nu am cuvinte, cu care să îl pot lăuda. Un om care îşi dedică întreg timpul pentru a aduce zâmbet şi bucurie pe chipurile tinerilor şi copiilor cu insuficienţă renală.
Nu ştiu cum a procedat, dar cum spuneam, nimic nu este întâmplător. În luna februarie, la Cluj Napoca, Asociaţia Derzelas 

 
condusă de distinsa doamna Liana Sâmărtean a organizat concertul caritabil „Dare to care” cu scopul de a strânge fonduri  pentru copiii temerari Little People și achiziționarea de laptopuri Braille și pentru tineri cu deficiențe de vedere.

Ada Milea şi prietenii, Cristi Rigman , Anca Hanu şi Bobo Burlăcianu, au susţinut un concert de excepţie pe data de 13 februarie, la Casa Boema. Taxele de intrare şi onorariile artiştilor au fost direcţionate către acest proiect.
Printre beneficiarii acestei acţiuni sunt şi eu. Am primit un laptop cu voce sintetică, pregătit pentru nevăzători. 

Mulţumesc Asociaţiei Derzelas, şi în special doamnei Liana Sâmărtean, care ne-a bucurat cu prezenţa sa şi în tabara de revelion pentru tinerii şi copii cu insuficienţă renală, şi mulţumesc „învăţătorului” şi mult stimabilul domn Emanuel Ungureanu, care cu un efort demn de luat în seamă, sprijină copii şi tineri bolnavi de insuficienţă renală. Dar nu o s-o uit pe Irina şi nici pe Ştefania, care au fost iniţiatoarele acestei idei, mulţumesc din suflet şi lor!

E primăvară şi în viaţa mea! Cu ajutorul unor oameni de excepţie, am reuşit să îmi îndeplinesc un vis. Să am un laptop performant, cu care voi fi activ în continuare în modul online, voi putea citi cărţi, şi voi putea scrie cu uşurinţă pe blog.

Sursa foto-asocoatiaderzelas.ro

Acest articol a fost publicat în DIVERSE și etichetat cu , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Demonstraţi că nu sunteţi un robot *