Moș Ion și-a luat televizor nou

Bună să vă fie inima, dragii moşului.
Sunt eu moş Ion, eu care am mai fost pe aici, care v-am mai povestit eu câte o păţanie de-a mea. Sunt eu bătrân, dar când vine vorba de păţanie si de povestit, nu mă întrece nimeni.
Dar să vă povestesc. Era într-o duminică, ziua aia….de vine după sâmbăta, când noi cei de pe la ţara, şi nu numai noi, lenevim……sau ne odihnim, că aşa mai spun alţii. Fusă-i eu prin curte, m-am plimbat puţin, am dat puţin de-ale gurii lui Grivei, la orătăniile alea de mai scapă câte un ou, am fost şi un pic prin livada cu meri, să văd dacă a mai venit vecinul Costică să mă ajute să culeagă recolta. Dar vedeţi voi…..el culege recolta…..de la mine……şi o culege noaptea……ca să nu îl ardă soarele. Dar iată că mă luai cu alte fapte, şi era să uit că eu povesteam de altă păţanie.

Fiindcă a venit doamna toamnă, şi pe afară nu prea poţi sta mult, că de…..e cam frig…..şi eu moşul nu mai rezist a sta prea mult în frig pentru că se cam îndoaie oasele, mă gândise-m eu…..să mă uit la televizorică. Nu v-am spus însă, că eu sunt cu microbi din aceia cu fotbalul. Aşa am auzit eu că îşi spun cei ce se uită la fotbal, că sunt microbişti. Nu e aşa de rău, precum gripa, dar acest microb nu trece niciodată.
Şi cum vă spuneam, era duminica, şi trebuia să joace două echipe importante în campionatul României. Nu mai aveam răbdare, parcă eram bebeluşul care de abia aşteaptă să îi dea mamăsa piept.
Dau şi intru iute în camera unde stătea proptit pe o masă, domnul telivizorică. Era el cam vechi, cam de-o seamă cu mine, dar nu trebuia să îmi facă una ca asta. In odaie, băbuţa mea Ilenuca, stătea cu ochii aţintiţi spre ecran. Era o telenovelă împortantă. Se uita la Suliman, aşa cică se numeşte acel film deosebit de important. Întreb eu întro părere, una alta, dar vorbeam singur. Mă foiesc, mă învârtesc, dar să se oprească din „treaba” ei, nici vorbă. Mă înfurii odată şi iute mă îndrept spre televizor. Mai erau câteva minunte şi începea meciul. Şi doar nu era să pierd eu meciul pentru un film.
Dau şi schimb programul, şi dinspre Ilenuca mea începuse să „curgă” o ploaie de cuvinte. Ba că să nu schimb programul, ba că e ora când se uită ea, ba că o să îl stric…….şi na blestem. Chiar atunci a făcut pofff. Cumva mă şi speriai. Dau eu şi apăs butoane, merg iute să văd de nu cumva s-a întrerupt curentul, dar nimicc Rămăsese mut şi făr de vedere. Na…..să vezi boacănă…..s-a stricat televizorul. Să vedeţi voi……ce am păţit cu baba mea. Nu a mai putut vedea ea Suliman, nu mai poate vedea starea vremii, nu mai poate vedea ştirile, un adevărat pericol. Dar unde mai pui că eu…..microbistul, nu mai pot vedea un meci aşa de important. Stau eu, moş la 80 de ani, să gândesc cum să rezolv problema. Să îl duc la reparat…..dar ce să mai repari?  Să cumpăr? Aveam noi ceva bani la „saltea” dar de unde să luăm? Deodată mi se aprinsese un beculeţ în minte, şi trag haina pe mine, şi dau fuga la băiatul meu. Am avut noroc că locuieşte aproape. Stă în capătul uliţei, aceia de dă în drumul principal. Acolo e lumea mai modernă, au case mari şi frumoase, maşini de îţi ia ochii…..de toate.
Întru în casa la fiu-meu, îi povestesc ce mi s-a întîmplat, şi spune el cu zîmbetul în colţul gurii:
-Dacă s-a stricat, va trebui să cumperi
un televizor nou,
spuse el cu siguranţă în voce.
Şi ce să vezi, de când cu internetul ăsta, poţi vedea şi ce cumperi. Îmi arăta el, cică îi spune un
magazin online de unde poţi cumpăra tot felul de lucruri. Stau eu şi mă gândesc……tot felul de lucruri? Şi întreb eu, cu puţină sfială, Chiar şi copârşeu? Că de…..eu mă cam gândesc şi la acestea, că mă apropii peste vreo 20 de ani, şi de un secol de viaţă.

Începu băiatul, ăsta de-i al meu, să râdă. Şi începu el, cu mulţă satisfacţie, să îmi spună.
-Ai zis că vrei televizor? În acest magazin gaseşti
un televizor smart cu ecran led 

de nu iti vine sa crezi. De vei dori să îi cumperi un aragaz lui mama, în acest magazin găseşti unul care aproape găteşte singur, Vrei ca frigiderul să nu mai consume mult,  şi să nu te mai trezeşti că este vară în frigider,cumperi o
Combina frigorifica Heinner

cu care vei rezolva problema cu consumul mare de electricitate si cu dezghetarea frigiderului,tocmai cand nu trebuie.
Stau eu, om bătrân, şi mă găndesc, oare ce o fi descoperit copilul ăsta? Vreo comoară lasată de străbunii noştri? O fi câştigat ceva şi nu mi-a spus? Dar prind curaj şi întreb.
– Dar unde este acest magazin? Că mă duc şi eu să văd dacă pot cumpăra câte ceva. Să nu cumva să păţesc ca la bodega lui Sicu, când în loc de rest mi-a dat un degetar de ţuică, şi am venit acas la băbuţă în patru picioare…..sau mâini…..nici nu mai ştiu cum mergeam. În mâini, sau pe picioare?
Dar să îmi spui mai multe despre acest butic sau magazin online…..cum îi zici tu.
– Stai să vezi…..eu am cumpărat de aici tot timpul, şi calculator, şi un aparat foto, şi maşină de spălat….şi câte şi mai câte.
Mă gândeam eu, aşa în mintea mea….oare o mai fi lăsat să cumpăr şi eu un televizor?
Şi continuă el:
– Oferă o încredere deosebită fiecărui cumpărător. Unde mai pui că face parte din ARMO, o asociaţie a magazinelor online, care are grijă să se respecte codul de bune practici în domeniul comerţului online, din România. Şi pentru şi mai multă încredere……sunt membri Trusted.ro, un Program National pentru Certificarea Magazinelor Online din România, susţinut de GPEC, APC România şi Legile Internetului.
– Bine….bine, mi-ai spus atâtea încât nu vreau decât să îmi cumpăr televizor. Că de merg acăsă fără tv, mă culcă băbuţa pe preşul de la uşă.
Păi spune odată unde să merg şi merg.
– Nu trebuie să pleci undeva, au şi un magazin fizic, unde poţi vedea şi proba produsele ce le doreşti, dar de ce să nu îţi fac comandă online? Fac acum comandă, adică o să adaug în coşul de cumpărături, şi mâine vine acasă. Dacă locuiam în Bucureşti, îl primeai chiar astazi. Transportul este foarte rapid şi nici nu plăteşti mult.
– Aoleu….chiar la asta mă gândeam. Să nu fie prea scump, că banii puşi deoparte pentru bătrâneţe sunt cam puţini. Şi să te întreb…..dar sigur trimite ce cumpăr?
– Păi cum îţi spuneam, transportul este gratuit în unele cazuri, iar de nu e gratuit, costă foarte puţin faţă de alte magazine. Şi când ajunge curierul acasă, poţi să te uiţi în colet să vezi ce ai primit. Şi acum îţi dau o veste şi mai tare…..dacă nu eşti mulţumit de produs, în termen de 14 zile îl poţi trimite înapoi.
– Şi tot te-aş mai întreba, măi ficior, dar cum trimit banii……cum plătesc, că doar nu voi trimite banii în pliscul vre-unui porumbel călător. Şi dacă nu oi avea bani de ajuns…..ce o să mă fac?
– Banii, o să îi dai ramburs, când vine curierul sau platesc eu cu cardul  în sistem de siguranţă maximă. Acela de îi zice 3D Secure. De nu îţi vor ajunge banii, se poate plăti şi în sistem de rate. Ei acum şi plăteşti câte puţin, timp de un an sau mai mult.
– Păi hai şi cumpără, că dacă o fi aglomerat pe acolo, şi rămân eu fără artişti.
– Stai că nu e aşa. Magazinul se aprovizionează în fiecare zi, totodată mărind oferta de produse. O să fie şi pentru dumneata.
După ce făcuse să ard de nerăbdare să cumpăr de acolo un televizor, a făcut comanda. Foarte chefos…..şi mulţumit de cele făcute şi aflate, am plecat spre casă. Era întuneric, trecuse târziu spre ora 11 noaptea. Băbuţa mea stătea, supărată, într-un colţ, uitându-se la telivizorică. Mă strecor cu grijă la culcuş, aşteptând cu nerăbdare ziua următoare, când o să îi fac o surpriză.

Dis de dimineaţă mă trezii, mă îmbrăcai frumos, de sărbătoare, ies la poartă şi aştept. Mai schimb o vorbă cu vecinul Nae, cum o mai fi vremea, cu cine votăm anul acesta, ce a mai văzut la vecina peste gard, d-ale bătrânilor. Nu durează mult…..şi în dreptul porţii opreşte o maşină. Văd scris pe ea ceva…..curient…..sau curier? O fi venit cei cu plăţile de la curent. Eram cam nedumerit.
Din maşinucă se coboara un domn făcut, de parcă eram eu la tinereţe. Mă întreabă foarte politicos:
– Aici locuieşte familia….Ion?
Nu înţelese-i prea bine, dar când am auzit ion am zis ca pe mine mă caută.
– Da, răspunse-i eu.
– Aveţi doua colete.
-Două, Făcu-i eu mirat. Nu cumva e o încurcală?
– Nu, aşa s-a comandat, aşa primiţi.
Iau un pachet, dau fuga şi îl duc în casă, vin şi  după celălalt, şi acum îmi puneam tot felul de întrebări. Oare de ce două, când eu trebuia sa primesc doar uul? Ce o fi în ele?
Dar să găsesc răspuns, dau iute la băiatul meu. Când îl întrebai, răspunse cu un rânjet în colţul gurii.
– Păi tată, cu banii care mi-ai dat am cumpărat două televizoare. Au nişte preţuri foarte atractive. Două televizoare la preţ de unul. Am zis că aşa nu o să te mai cerţi cu mama de la programe. Fiecare cu televizorul lui.

– Şi eu eram aşa de înspăimântat. Credeam că s-o fi făcut vreo greşeală şi rămânem făr de tv.
Nici nu termina să spună răspunsul, că deja făcuşi cale-ntoarsă spre bordei. Ajung, desfac iute coletele, le aranjez frumos, unul unde dormim iar celălalt acolo unde primim musafirii. Deschid pe unul dintre ele…..şi rămăsei fără cuvinte. Nici nu auzeai cum funcţionează, se vedea clar ca lacrima, în detaliu, scrisul era mare de îl vedeam fără ochelari. Frumos, tare frumos. Tot caut, tot caut, pe butoanele alea, de le ţii în mână, şi dau de un program cu muzică populară. Aia de ne place nouă bătrânilor. Dau sonorul la maxim……şi dai jucate. Era un chef pe capul meu, chelios de batrân…..Nu v-am spus că băbuţa me Ilenuca era plecată…..prin sat cu…..dorul…..
Deodată….pe uşă intră ea. Când văzu că are televizor, mă luă de mijloc şi făcui o horă, de tremurau podelele sub picioare. Crezuse vecinii că oi fi facut iarăşi clacă. Ce chiueală, ce veselie……aveau moşii televizor nou care se auzea şi la vecini.

Uite aşa, dragii moşului, de la o rablă de televizor, ce era de anii mei, am ajuns să am două……dar de alea de îţi iau ochii. De nu mă credeţi, vă aştept să ne vizitaţi, să ne uităm la un meci, şi dacă vă place…..să gustăm o pălincuţă, de aia ce a stat să îmbătrânească vreo 10 ani. Că aşa se spune…..cu cât mai bătrână…..cu atât mai „înţeleaptă”.
Vă aşteptăm cu drag în  casuţă noastră.

Acest articol a fost publicat în CONCURSURI și etichetat cu , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Demonstraţi că nu sunteţi un robot *