Amintiri din vacanţă

Mai zilele trecute, adică joi pe după prânz, am ajuns şi eu la dulcea şi părinteasca mea casă. Pot să spun că această vacanţă a durat un an de zile, deoarece am plecat spre destinaţie în 2016, şi am revenit în anul 2017. Drept să vă zic…..oricine cred că îşi doreşte să aibă o vacanţă de un an de zile, numai că despre sf-uri discutăm altădată. Acum o să vă povestesc despre lucrurile minunate care li s-au întâmplat copiilor şi tinerilor dializaţi, membri ai Asociaţiei Pentru Solidaritate şi Empatie „Delia Grădinaru”.

Da, să ştiţi că se întâmplă şi lucruri bune în ţara noastră, dar acestea nu sunt prezentate public, deoarece nu reprezintă interes politic. Datorită unui om cu suflet uriaş, şi la sfârşitul lui 2016, 70 de copii şi tineri cu insuficienţă renală cronică, au petrecut 8 zile de poveste, într-o tabără organizată în clădirea Hotelului Univers T din Cluj-Napoca.

Cu eforturi uriaşe, dl Emanuel Ungureanu, preşedinte(voluntar) al asociaţiei mai sus menţionate, a reuşit să strângă banii necesari pentru organizarea  acestei tabere. Şi credeţi-mă că nu au trebuit puţini…..Să plăteşti cazare, trei mese pe zi, să organizezi petrecerea de revelion…….cu tot ce trebuie pe masă, gustări alese, sortimente delicioase de prăjituri, şi câte şi mai câte….

Prima zi, miercuri 28 decembrie, a fost momentul de revedere cu gaşca. Şi ce poate fi mai plăcut decât să simţi îmbrăţişările celor dragi? După un scurt popas, la poveşti cu prietenii, unii dintre noi am plecat la „serviciu”, aşa cum spunem noi atunci când mergem la clinica de dializă, căci am luat vacanţa……dar nu şi de la boală. Ziua de miercuri a trecut fulger, parcă nici nu am avut timp să simţim acest lucru. Încă de cu seară, la cină, s-a anunţat programul de a doua zi. Fetele vor merge la Amy,un salon de manichiură şi pedichiură, care a fost şi unul dintre sponsorul acestei tabere, ca să îşi aranjeze unghiuţele pentru petrecerea de revelion.

Noi băieţii, am avut parte de o experienţă nouă! Doi bucătari iscusiţi ne-au introdus în tehnicile de pregătire a sushi-ului. O mâncare tradiţională niponă, care se pregăteşte cu multă migală….şi secrete ce trebuie descoperite. Nimeni nu a îndrăznit să se apuce de pregătit un sushi, cred că din cauza ingredientelor, care erau prea apetisante! Am reţinut reţeta, aşa că voi face acasă, adică voi încerca……că nu ştiu ce va ieşi.

Joi a fost o zi plină, cu multe activităţi. Bucătăriseală de dimineaţă, pregătirea Secret Santa-ului(tragerea bileţelului secret, înmânarea a 50 de lei cu care să cumpărăm un cadou celui extras), iar seara s-a încheiat cu un mini-concert de colinde. „Inculpatul” principal am fost chiar eu. Am avut emoţii ca niciodată, dar cred că am reuşit să cânt…..sau cel puţin aşa cred eu. Îmi e cam teamă să cer părerea celorlalţi! Am fost acompaniat de Ciprian la orgă, cu emoţii mult mai mari decât ale mele. Dar pentru început se acceptă, însă pe viitor îl penalizăm.

A urmat ziua de vineri cu primirea de cadouri, vizionarea unui film la cinema Iulius-Mall, multă socializare…..şi pregătire emoţională înaintea petrecerii de sfârşit de an. Sâmbătă dimineaţă, după micul dejun, am avut parte de o întâlnire specială. Am făcut cunoştinţă cu Bes şi Tarra, doi câini frumoşi şi foarte prietenoşi. Împreună cu conductorul lor, George Mosoia(Asociaţia Dog Assist Cluj), ne-au prezentat metode eficiente de terapie psihică asistată de animale, metode prin care se poate îmbunătăţi calitatea vieţii, şi lucruri pe care trebuie să le ştie orice persoană care are acasă un câine, ce îi dăm să mănânce, cum îi facem toaleta zilnică, de câtă afecţiune are nevoie un câine.

Toată ziua de sâmbătă a trecut fără a fi observată. Toţi ardeam de nerăbdare să se dea startul petrecerii de revelion. Şi startul a fost dat! La ora 9 seara, toţi am fost prezenţi în sala Jupiter, mai puţin cei care nu venise încă de la „serviciu”. Mesele s-au umplut în scurt timp cu tot felul de bunătăţi, alegându-şi fiecare ce doreşte, sau ce i-a plăcut, au urmat prăjiturile……care au făcut deliciul copiilor, şi nu numai, căci cine oare poate rezista unei astfel de ispite culinare? După o masă gustoasă trebuia să se petreacă o surpriză, nu? Şi chiar aşa a fost! A venit Elisabeta şi Jozs îmbrăcaţi ca la nunta care a avut loc astă vară, iar surpriza şi mai mare a fost anunţarea căsătoriei lui Paula cu Cristi. Doi tinerei care s-au decis să îşi petreacă viaţa unul lângă altul. Anul acesta, în luna octombrie, urmând să fim chemaţi la nuntă, dar voi reveni atunci cu un articol detaliat. Frumoase momente, care vor dăinui peste ani, şi pe care oricine şi le doreşte.


Trei ore au trecut fără să fie observate. Mai aveam 20 de minute până la sfârşitul lui 2016, aşa că a început desfacerea sticlelor cu şampanie. Dar să nu credeţi că era şampania cu alcool……a fost şampanie pentru copii, deoarece persoanele dializate nu au voie să consume alcool. Dar şi făr de alcool se poate distra, nu?

Am ciocnit un păhăruţ cu şampanie la miez de noapte, şi pe urmă a început „zbuciumul”! S-a eliberat sala de mese, şi dă-i dans până dimineaţa. Sau cel puţin…..cei care au rezistat. Doar ce pot să mai spun e că a fost super fain, că ne-am bucurat de prezenta scriitoarei Hanna Bota,a atletei Livia Szigyarto şi a lui Ştefan Coroian mare zâmbărici la Uzina de Dume, de la Radio Impuls Cluj-Napoca, care au devenit membrii ai „familiei” noastre, dar totodată sunt şi susţinători înfocaţi ai acestei tabere, şi pentru acest lucru le mulţumim din tot sufletul.

Dimineaţa de după petrecere a fost foarte lungă. S-a cam îngânat cu ora 12. Dar ce mai contează? Dacă toate au decurs normal, cu toţii ne-am simţit super bine, ce rost ar mai fi avut să ne trezim de dimineaţă? Duminică seara a fost dedicată Secret Santa-ului. Cu mic cu mare am aşteptat cu sufletul la gură să vedem de la cine primim cadou! Cu curaj mai mare sau mai timizi, cu toţii am povestit câte puţin din anul care a trecut, şi cu bune şi cu mai puţin plăcute. Seara s-a încheiat cu dans şi karaoke.

Luni a fost o zi mai lungă. S-a mers de la ora 10 la Salina Turda, pentru a ne înviora puţin. Căci după atâta dans şi karaoke, chiar era nevoie de puţin aer salin. Toţi ne-am simţit foarte bine după această „baie” de aer salin. Fiind luni, unii au trebuit sa meargă la dializă, seara au venit instructoarele de Zumba, Ramona şi prietenele ei, învăţându-ne ritmuri de zumba, dansând împreună cu noi. Ţin ca pe această cale să le mulţumesc în numele tuturor, pentru eforturile uriaşe, depuse în scop caritabil, de strângere de fonduri pentru aceasta tabară.

Şi iată că, încet dar sigur, a venit şi momentul de rămas bun. E unul trist, dar trebuie să îl acceptăm. Marţi s-a mers la sala de jocuri. Cei pricepuţi în ale biliardului, tenisului de masă, a bawling-ului sau a darkt-ului, s-au putut desfăta cu câteva meciuri bune, împreună cu cei din gaşcă. Pe seară, după ultima cină luată împreună la începutul acestui an, a venit timpul îmbrăţişărilor şi a despărţirii. Cam neplăcut acest moment, dar după cum se spune, „omul vine dar mai şi pleacă”!

Miercuri de dimineaţă am început să împachetăm, ne-am văzut cu câţiva din „familie”, căci unii plecaseră de dimineaţă, iar pe la amiază am luat drumul spre casă.
În final, ţin să mulţumesc tuturor sponsorilor, oamenilor de bine, oamenilor simpli care au participat la acţiunile caritabile din 2016, şi nu nominalizez pe nimeni, deoarece risc să omit pe careva, şi acest lucru nu mi-l pot permite, şi în mod special domnului Emanuel, lui Paula şi Cristi, pentru efortul depus în organizarea acestei tabere.

Huse de salvare pentru toate tipurile de telefoane

Telefonul cel util, loial și deștept stătea inert pe masă. Se blocase? Își dăduse ultima suflare? Cine putea ști? Fata plângea în hohote că a neglijat să-i cumpere și lui o folie de protecție și o husă de salvare. Acum ar fi trăit, ar fi trăit!

Accesoriile există ca să prelungească viața telefoanelor, să le salveze de praf, umezeală și șocuri. Dacă nu ar fi știut asta, nu s-ar fi simțit vinovată, dar își amintește cum cea mai bună prietenă a luat-o de mână și a condus-o prin magazinul Brand GSM Accesories. Husele erau frumos rânduite, după telefonul pe care urmau să-l îmbrace, preț, culoare și materialul din care erau confecționate.

Huse iPhone 7 sau cei 76 de salvatori
Cu ochii minții revede echipa de 76 de produse care i-ar fi putut salva telefonul care i-a căzut din buzunarul spart de la spatele pantalonilor, pe gresie. A auzit zgomotul strident, țopătul lui ascuțit, iar lovitura se pare că i-a fost fatală. De-ar fi fost la prima abatere, nu era așa de grav, dar acum își amințește cum nu a vrut să cumpere huse iPhone 7 plus nici telefonului care l-a avut înainte. Pe acesta l-a scăpat pe trecerea de pietoni, iar când a vrut să se-ntoarcă să-l recupereze, roțile mașinilor trecuseră déjà cu toată greutatea peste fața lui…

Ignorarea sfatului cel rău
Acum își amintește ce fericită a fost cea mai bună prietenă, când i-a ignorant sfatul cel rău. Când s-a oprit în fața huselor iPhone 6 cu intenția de a-și îmbrăca telefonul, a tras-o cu toată puterea spunându-i că mai bin ear bea o cafea cu lapte pe terasă…Pentru că amica nu s-a conformat, prietenia lor nu s-a stricat, iar telefonul acesteia trăiește. Costa așa de mult o husă pentru telefon? A pierdut pentru că nu a avut pic de înțelegere.

Din greșeli învață omul
Cum a greși este omenește și a corecta erorile aproape dumnezeiește, s-a gândit să nu mai lase nicio prietenă în pace până nu-și asigură telefonul cu o husă. 76 de posibilități i-au stat la dispoziție, dar le-a dat cu piciorul, acum va pleda pentru echiparea telefoanelor cu huse de salvare. Aceste huse iPhone 6 Plus îi vor folosi mamei, care este și cea mai bună prietenă a sa. Mai bin ear face o listă cu toate persoanele apropiate și dragi care posedă un astfel de telefon și le-ar recomanda personal, să nu treacă prin durerea unei pierderi atât de dureroase ca ea! Unde va ajunge telefonul ei? Va putea recupera fotografiile, datele importante din agendă și contactele?

206 modele de huse iPhone SE își exprimă și acum dorința de a salva telefoanele de acest tip din țară. Toate exponatele acestea stau mărturie că nenorocirea putea fi evitată, cu o investiție minimă! Valoarea material și sentimental a telefonului a fost anulată de imprudență. Noi trebuie să ne protejăm singuri bunurile pentru care am muncit din greu, altfel lacrimile târzii nu vor mai putea repara nimic.
Să pot da timpul înapoi, nu aș ieși dintr-un magazine de accesorii fără o husă pentru telefon și fără o folie protectoare!